Medalia Sărbătorilor de la Putna 1871-2011

AUG.-2011

MEDALIA 140 DE ANI DE LA ORGANIZAREA

SĂRBĂTORILOR DE LA PUTNA – 1871

Cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la organizarea sărbătorilor de la Putna, 1871-2011, Secția Numismatică Alexandria a realizat un proiect medalistic care s-a concretizat prin emiterea unei medalii aniversare, gravată de C-tin Dumitrescu în atelierul monetăriei statului, reversul fiind realizat după macheta renumitului gravor Ștefan Grudinschi

În anul 1869 Mihai Eminescu sosește în Viena și se înscrie în Societatea științifică a românilor din Viena care funcționa concomitent cu Societatea științifică și socială „România” tot din Viena. Eminescu susține fuzionarea lor într-un scop măreț, sub numele de „România Jună”, citez: „noi vrem să croim (…) acestei societăţi o haină mai largă, în care să-ncapă toată lumea românească din Viena”.

Comitetul provizoriu al celor două societăţi ale studenţilor români din Viena lansează un apel către toţi colegii lor conaţionali, de la universităţile din Bucureşti, Iaşi, Paris, Viena, Torino, Berlin, Pesta, Pisa şi de la academiile din Sibiu, Oradea, Cluj, Cernăuţi, Arad şi Blaj, ca să contribuie – cu mijloace materiale şi morale – la realizarea unei întruniri „a tinerimii române de pretutindeni într-o serbare naţională”, care nicăieri nu va putea fi „mai demnă şi mai festivă” decât „la mormântul lui Ştefan cel Mare, în Mănăstirea Putnei, cu ocaziunea hramului bisericesc”, ce urma să aibă loc la 15 august 1870, când trebuie să se celebreze şi împlinirea a patru veacuri de la sfinţirea lăcaşului. Se argumenta că „Fiecare naţiune, care are conştiinţă de existenţa şi misiunea sa, pune preţ, înainte de toate, în memoria trecutului său”, că ceea ce trebuie să se urmărească este „consolidarea noastră naţională”, în care scop este imperios necesar să conlucrăm, „să ne coadunăm din toate unghiurile spre a ne cunoaşte unii pe alţii, a ne uni în cuget şi simţiri, a ne coînţelege despre interesele noastre comune, pentru care suntem şi existăm, pentru progres şi cultură naţională”. Proiectarea unei asemenea întruniri la mormântul lui Ştefan cel Mare avea un mobil pilduitor, marele voievod fiind considerat „primul erou naţional”, iar epoca sa „pagina cea mai strălucită din istoria română”, fapt pentru care „mormântul lui ar trebui să fie Mecca fiecărui român”.

În august 1870, din cauza războiului franco-prusac, care începuse de circa trei săptămâni, „Comitetul central pentru serbarea de la mormântul lui Ştefan cel Mare, faţă cu situaţiunea actuală critică, decide amânarea festivităţii pe 15 / 27 august 1871”.

Putna

În faţa mulţimii adunate la portic, egumenul mănăstirii urcă la tribună şi dă citire Cuvântului de îngropăciune la moartea lui Ştefan cel Mare, considerat pe-atunci anonim, apoi – multă vreme – de Vartolomei Măzăreanu, iar acum din nou anonim. Eminescu aprecia acest Cuvânt ca pe „un monument literar (…), un model de elocinţă română, care te pătrunde până în adâncul sufletului şi te farmecă prin stilul său plăcut şi energic”. După aceea are loc ceremonia depunerii urnei votive de argint pe mormântul lui Ştefan cel Mare. în sunetul clopotelor, procesiunea porneşte de la portic spre biserică, purtând prapurii, stindardele, flamurile, epitafurile şi urna însăşi, pe care este gravată inscripţia: EROULUI, ÎNVINGĂTORULUI, APĂRĂTORULUI EXISTENŢEI ROMÂNE, SCUTULUI CREŞTINĂTĂŢII, LUI ŞTEFAN CEL MARE, JUNIMEA ROMANA ACADEMICA. MDCCCLXX.

Eminescu însuşi conchidea: ,,Un model de lucrare pentru binele poporului nostru este Serbarea de la Putna care a reîmprospătat în mintea fiecărui român memoria sfântului erou Ştefan cel Mare şi a groaznicului trăznet al duşmanilor doritori de viaţa şi leagănul nostru (…). Să deie ceriul ca să ajungem asemine momente mai adeseori, să ne întâlnim la mormintele strămoşilor noştri plini de virtute, şi să ne legăm de suvenirea lor cu credinţa şi aspiraţiile vieţii noastre. Numai cu chipul acesta – sublinia el apăsat – vom putea conserva patria ce avem; numai cu chipul acesta neamul românesc poate spera slavă şi pomenire în viitor!”.

În 18 August 1871 Studenţii „congresişti” părăsesc mănăstirea. Cu prilejul serbării de la Putna, Mihail Kogălniceanu a bătut o medalie jubiliară, având inscripţiile: „Monastirea Putna, 15 august 1871” (pe avers); „Memoriei lui Ştefan cel Mare – râvnitorii gloriilor străbune” (pe revers). O altă medalie jubiliară a fost bătută de studenţii români din Viena, cu următoarele inscripţii: „Uniţi suntem în cuget, uniţi în Dumnezeu” (pe avers); „în memoria lui Ştefan cel Mare – Junimea academică română, Putna, 15 august 18711′ (pe revers).

August-2011, membrii Secţiei Numismatice Alexandria împreuna cu Preşedintele Secţiei, PreaSfinţiia Sa Întăiul Episcop al Alexandriei şi al Teleormanului Galaction Stîngă, au vrut să aniverseze această mare sărbătoare românească, readucând în prim plan un moment de o mare însemnătate istorică si culturală, aniversare omagiată prin emiterea unei medalii deosebite, lansată în data de 10 august 2011 printr-o expoziţie ce a avut loc la Palatul Şuţu – Muzeul Municipiului Bucureşti, în cadrul căreia s-a vorbit despre Sărbătorile de la Putna.

Medalia este confecţionată din tombac argintat şi patinat în atelierul Monetăriei Statului, are diametrul de 80 mm şi greutatea de 205 grame. Tirajul medaliei este de 30 de exemplare, fiind însoţită de o cutie specială. Pe aversul medaliei găsim bustul luceafărului poeziei româneşti: Mihai Eminescu, puţin reliefat, însoţit de semnătură poetului (reprezentare după macheta gravorului Ştefan Grudinschi). Frumuseţea reversului, gravat de Constantin Dumitrescu, constă în reliefarea proeminentă a machetei Mânăstirii Putna, cu textul:

„Putna, Ierusalimul neamului românesc! Mihai Eminescu, 15 August 1871”

de Ovidiu Voinea, membru al Societatii Numismatice Romane – Sectia Alexandria

12 august 2011.

Texte cules din: Cronologie concordoata si antologie de texte – ale Manastirii Putna; Cristian Moisescu – Manastirea Putna; Cercetari arheologice la Manastirea Putna; Dimitrie Dan – Manastirea si Comuna Putna;

Anunțuri

Tag-uri:, , , , , , , , , , , , , , ,

2 gânduri despre „Medalia Sărbătorilor de la Putna 1871-2011

  1. kircu 21/02/2013 la 23:22

    O medalie la care tin foarte mult.Frumosa rau de tot din orice puct de vedere
    Ce spuneti ?

  2. moroccan escorts in dubai 03/04/2013 la 19:29

    Te rugăm să -mi spuneți dacă sunteți în căutarea pentru un scriitor articol pentru blog-ul dvs. . Ai unele posturi foarte bune și simt că ar fi un avantaj bun . Dacă doriți vreodată să ia o parte dinsarcină off, mi-ar place sa scriu o parte a conținutului pentru blog-ul dvs. în schimbul pentru un link inapoi la mina . Vă rugăm să -mi trage un e-mail daca te intereseaza . Noroc! ceea ce privește

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: