Marcel Scarlat și Corneliu Beda

Două suflete cu mare dragoste de Teleorman, care au dat acestui meleag toată munca și pasiunea lor pentru măreția prezentului prin descoperirea și cunoașterea trecutului.

Prieteni în fapte, generoși cu cei pe care i-au cunoscut, au transmis dragostea și spiritul lor către cei care i-au înțeles și au avut bucuria să le fie apropiați.

Au glorificat Teleormanul prin ocupațiile și pasiunile lor fiind numismați și filateliști, scriitori și învățători, editori, colecționari și anticari, orientați permanent către transmiterea acestei pasiuni la generația mai tânără, pe care au însuflețit-o și sprijinit spre afirmare în aceste domenii.

Le-au fost călăuză în viața, credința ortodoxă și iubirea de țară, slava eroilor neamului și dorul de Eminescu, încrederea în oameni și dorința de a trece prin această lume cu fapte care să dăinuie în timp. Ne-au lăsat pasiunile lor și multe amintiri frumoase, cărți, colecții numismatice și filatelice, exponate și mulți, mulți prieteni cu care s-au bucurat în această viață.

La 13 Decembrie 2014 a fost omagiat și pomenit Marcel Scarlat, fiind ținută slujba de pomenire de un sobor de preoți în frunte cu PreaSfințitul Galaction, la biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Alexandria, totodată au fost pomeniți și soția – Melania și fiul – Mircea Scarlat. Au participat membri ai familiei, prieteni și cunoscuți care continuă să fie recunoscători îndrumărilor primite de la defunct și memoriei sale. Participanții au primit medalia dedicată „Biolog Scarlat Marcel (1925 – 2007) – 7 ani de la moarte” realizată prin eforturile noaptei sale, medic primar Ursu Gina.

Muzeograful Corneliu Beda nu a mai așteptat pomenirea prietenului său de o viață, și la 9 Decembrie a.c. s-a urcat în carul solar cu care s-a dus la cele veșnice, fiind înhumat în

Corneliu Beda (1940 – 2014)

În seara zilei de 9 decembrie 2014, colegul și prietenul nostru Corneliu Beda s-a stins din viață la vârsta de 74 de ani. Muzeograf, scriitor, profesor, numismat și filatelist, Corneliu Beda a fost un adevărat cărturar, un căutător de cunoaștere față de ceea ce l-a pasionat de-alungul vieții. Născut în 1940 la Chilia Nouă din sudul Basarabiei, absolvent al Facultății de Istorie-Geografie din Timișoara (1962) și al Facultății de Istorie București (1970) Corneliu Beda și-a bătătorit calea prin viață lăsând urme adânci în studii de arheologie și numismatică, în literatură de specialitate dar și-n beletristică, reușind să publice începând cu 1966 „Taina Cetății” în nr. 1 al colecției „Clubul Temerarilor”, urmând apoi „Donaris se răzbună” (1967), apoi documentarul de spionaj din romanul „I se spunea Starețul”. A fost Directorul Muzeului Județean și șef al Oficiului pentru Patrimoniul Cultural Național Teleorman între anii 1968-1985, cât și muzeograf coordonator al Muzeului București.

– fotografie aparținând Muzeului Județean Teleorman

Părintele Ioan Spiru – 100 de ani de la naştere

Secția Numismatică Alexandria anunță emiterea unei noi medalii aniversare dedicată celui care a fost preotul, arheologul, filatelistul, numismatul și publicistul „Ioan Spiru”. Născut la 2 Noiembrie 1914 în București dar petrecându-și o mare parte din viață în Com. Surdulești care a făcut parte din Județul Teleorman până în 1954, apoi afiliată Județului Argeș, părintele Ioan Spiru a lăsat în urma sa importante descoperiri arheologice, studii numismatice, dar și un exemplu de bunătate și altruism prin faptele sale față de semenii săi. Rămas orfan de mic, Ioan Spiru a dus o viață cum nu se poate imagina de dificilă, luptându-se cu greutățile anilor ulteriori celui de-al II-lea Război Mondial. Studiind la seminarul orfanilor de război din Câmpulung-Muscel (1927-1935), apoi la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1935-1939), licențiat în 1940, Preotul Ioan Spiru a fost repartizat în 1940 în Com. Surdulești din Județul Teleorman.

Profesor suplinitor de română, istorie şi franceză la Liceul din Com. Miroşi (până în 1948), protopop la Roşiorii de Vede (1950-1954), apoi preot la biserica „Sf. Nicolae” din Alexandria (din 1954), animator al vieţii culturale din parohiile pe care le-a condus, colaborator al Muzeului din Alexandria şi al lnstitutului de Arheologie din Bucureşti, iniţiind şi participând el însuşi la campanii de săpături arheologice în judeţul Teleorman, care au dus la descoperiri din paleolitic, neolitic, epoca bronzului, epoca fierului; întemeietor al unui

Clubul Numismatic „Mihai Eminescu” din București comemorează 3 veacuri de la martiriul Sf. C-tin Brâncoveanu și a fiilor săi

„Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Voievod Constantin cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu Sfântul Ianache sfetnicul. Reprezintă un prilej de pioasă evocare a jertfelniciei Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi de reflecţie asupra moştenirii cultural-spirituale brâncoveneşti. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2014 An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

         

Clubul Numismatic „Mihai Eminescu” din cadrul Cercului Militar National a dorit să marcheze în mod specific acest eveniment și a realizat o insignă din argint cu diametrul de 20 mm, care prezintă central, profil dreapta, portretul Voievodului Brâncoveanu, iar în fundal crucea. În partea dreapta este trecut anul 1714, data la care Brâncoveanu împreuna cu cei 4 fii si cu sfetnicul au fost sacrificați, motiv pentru care apare si textul „SF. MARTIRI BRANCOVENI”. Pe insigna apare estompat o monograma a Clubului (ilizibila datorită procesului de fabricație) în care sunt dispuse în planuri suprapuse literele CCE. 

Insignă CCME – Sf. Brâncoveanu

Medalion CCME – Sf. Brâncoveanu

Insignă CCME – Sf. Brâncoveanu

Tot cu același prilej s-a realizat și un

Medalie – Catedrala Sf. Alexandru din Alexandria

Între anii 1997-2012, Catedrala Sf. Alexandru din Alexandria, Teleorman a fost restaurată iar la 30 august 2012, când lucrările de restaurare s-au terminat, Catedrala a fost resfințită. Însă anul 2012 marchează și 150 de ani de la trecerea în veșnicie a Domnitorul și Întemeietorul orașului Alexandria, Alexandru Dimitrie Ghica. Datorită acestor două mari evenimente, Preotul Paroh Gheorghe Popa și Episcopia Alexandriei și Teleormanului, sprijină emiterea unei frumoase medalii care să marcheze acest eveniment deosebit. Pe avers avem înfățișată Catedrala Sf. Alexandru privită din față iar pe revers sarcofagul Domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, care se adăpostește în interiorul Catedralei. Medalia a fost realizată la Monetăria Statului, gravor fiind celebrul Vasile Gabor.